Un membru al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Caraș-Severin, în vârstă de 45 de ani, a fost spitalizat la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Reșița, având suspiciuni de infecție cu hantavirus. Această situație a apărut după o călătorie recentă în Serbia, localitate cunoscută pentru riscurile asociate cu acest virus. Probele biologice au fost trimise la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" din București pentru a obține un diagnostic precis.

Din informațiile comunicate, pacientul nu prezintă, deocamdată, complicații severe la nivelul plămânilor sau rinichilor, ceea ce ar putea indica o formă incipientă a infecției sau una mai ușoară. Simptomele sale includ febră constantă, pierdere în greutate și astenie, care au condus la prezentarea la unitatea medicală.

Evoluția Națională a Cazurilor de Hantavirus

Cazul din Caraș-Severin amplifică îngrijorările în domeniul sănătății publice, dat fiind că România a raportat 15 infecții cu hantavirus între 2023 și 2026. Detaliile acestor cazuri sunt următoarele: patru în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un singur caz în 2026, conform datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Aceste statistici sugerează o prezență consistentă a virusului în România, chiar dacă incidența sa rămâne limitată și sporadică.

Recent, a captat atenția publicului și un caz de hantavirus la un tânăr de 25 de ani din județul Arad. Acest pacient a fost internat timp de doi ani într-o unitate de psihiatrie din Ștei, județul Bihor. După externare, tânărul a dezvoltat simptome asemănătoare gripei, fiind ulterior transferat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, unde diagnosticul de hantavirus a fost confirmat. O investigație epidemiologică realizată la Spitalul de Psihiatrie din Ștei a scos în evidență încălcări grave ale normelor de igienă și procedurilor de deratizare, ceea ce a condus la sancțiuni și la izolarea a opt pacienți care au avut contact cu cel infectat. Autoritățile sanitare au subliniat că tulpina de hantavirus din acest caz este specifică regiunilor europene, fiind transmisă doar prin rozătoare și nefiind legată de focarul de virus Andes, care a stârnit îngrijorări internaționale pe o navă de croazieră din Oceanul Atlantic, unde s-au constat cazuri sporadice de transmitere interumană.

Informare Despre Hantavirus și Modalitățile de Transmitere

Hantavirusurile constituie o categorie de virusuri zoonotice, ceea ce înseamnă că se pot transfera de la animale la oameni. Rozătoarele infectate, ca șoarecii și șobolanii, sunt principalii purtători, eliminând virusul prin urină, fecale și salivă, fără a manifesta simptome.

Modul principal de infecție la oameni este inhalarea aerosolilor ce conțin particule virale, ce se dispersează în aer atunci când excrementele uscate sau materialele de cuibărit sunt perturbate. Riscurile cresc în locuințe închise, slab ventilate, cum ar fi magazii, băcănii sau pivnițe, unde pot fi prezenți șoareci. De asemenea, contactul cu suprafețe contaminate, urmat de atingerea feței, sau, în cazuri rare, mușcăturile de rozătoare, pot facilita infectarea. Este important de notat că, în Europa și Asia, tulpinile de hantavirus nu se transmit de la o persoană la alta, cu excepția virusului Andes din America de Sud.

Manifestări Clinice și Progresia Bolii

Perioada de incubație a hantavirusului variază în general între una și opt săptămâni, cu o medie de aproximativ două săptămâni. Primele simptome ale infecției sunt adesea nespecifice, putând fi confundate cu cele ale unei gripe comune. Acestea includ febră, oboseală severă, dureri musculare, cefalee, greață, vărsături și dureri abdominale.

În funcție de tipul viral și regiunea geografică, hantavirusurile pot determina două sindroame principale:

1. Febra Hemoragică cu Sindrom Renal (FHSR): Prevalentă în Europa și Asia, această formă afectează în principal rinichii și poate include manifestări hemoragice. În Peninsula Balcanică, circulă și virusul Dobrava/Belgrade, asociat cu o formă severă a FHSR, având o rată de mortalitate de până la 10%, precum și virusul Puumala, ce cauzează o formă mai ușoară cunoscută sub numele de nefropatie epidemică, cu mortalitate sub 1%.
2. Sindromul Pulmonar cu Hantavirus (SPH): Specific regiunilor americane, SPH este o afecțiune respiratorie gravă, care progresează rapid și poate provoca acumulări de lichid în plămâni, cu dificultăți de respirație și potențiale probleme cardiace.

Diagnosticarea și Tratamentul

Stabilirea diagnosticului de hantavirus este complexă și necesită confirmare de laborator, de obicei prin identificarea anticorpilor specifici sau utilizarea altor metode specializate.