Acțiunea de Ștergere a Secretelor din Istorie

Decizia de a desecretiza peste 5.000 de dosare, echivalente cu aproximativ 100 de metri liniari de arhivă, reflectă politica externă a României de după 1989. Oana Țoiu a subliniat că acest demers reprezintă un "moment semnificativ" pentru transparență și deschide porțile pentru cercetători, victime ale mineriadelor și publicul larg.

Ministrul a afirmat: "Cele mai multe dintre documentele acestea nu mai erau secrete de stat de peste zece ani, dar au fost păstrate inaccesibile sub pretextul că sunt secrete de serviciu. Această situație nu este normală pentru o democrație cu o experiență de 35 de ani. Românii au dreptul să afle, prin aceste documente, modul în care România s-a reconfigurat după 1989, ieșind din alianțele cu URSS și poziționându-se în fața primei mari crize post-Război Rece." Procesul va include o fază de clasificare și digitalizare a dosarelor, iar accesul va fi acordat progresiv.

Printre titlurile documentelor declasificate, până acum inaccesibile, se numără: "Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989", "Reunificarea Germaniei (1990)", "Relații bilaterale în legătură cu fostul rege Mihai" și "Tratat de colaborare, vecinătate și amiciție cu URSS". Aceste informații abordează subiecte importante precum alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai din 1992 și prăbușirea URSS. Oana Țoiu a subliniat că "Aceste fapte, care ne conturează istoria și tranziția democratică, ajung acum la cei care au suferit din cauza acestor evenimente și la societatea care a plătit prețul pentru transformările de astăzi."

Critica Fostului Premier Adrian Năstase

În contrast cu entuziasmul actualei conduceri a MAE, Adrian Năstase, fost ministru de Externe în perioada 1990-1992, a emis critici față de inițiativele USR, formațiune din care face parte ministrul Țoiu. Pe blogul său, Năstase a exprimat scepticism față de demersul recent, subliniind că majoritatea informațiilor relevante sunt deja disponibile în lucrările sale.

El a menționat că a publicat un volum dedicat documentelor și telegramelor declasificate pentru intervalul 1990-1992, carte publicată în 2019, ce conține 460 de pagini și 151 de telegrame. De asemenea, a pomenit cele zece volume din lucrarea sa "România după Malta", care totalizează peste 6.700 de pagini (aproximativ 0,40 metri liniari) și care documentează evenimentele cheie și întâlnirile sale cu diplomați și lideri străini.

"Cât de curajos este să supui poporul adevărului despre alegerile din 1990, având în vedere ceea ce le-ai transmis despre cele din 2024? În plus, ideea de a desecretiza „la metru”, pentru că România nu ar mai avea secrete față de nimeni, cu excepția surselor de finanțare ale anumitor ONG-uri, este, cumva, fantastic! O nouă lovitură adusă de USR!", a comentat Adrian Năstase pe blogul său, adăugând că "bănuiesc că volumul meu cu documentele și telegramele desecretizate pentru perioada 1990-1992 se află deja pe biroul conducerii MAE."