O postare recentă a Guvernului pe Facebook, în care este anunțată „revenirea economiei”, a stârnit un val de reacții critice și ironice din partea utilizatorilor. Mesajul oficial, care vorbește despre o „traiectorie ascendentă” a economiei, a fost întâmpinat cu nemulțumire, pe fondul recesiunii tehnice confirmate recent.

Ce a publicat Guvernul pe Facebook

Executivul a distribuit pe pagina oficială de Facebook un mesaj în care susține că „Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”.

În postare este prezentat un grafic privind evoluția Produsului Intern Brut și se afirmă că, după „un început de an moderat”, economia ar fi accelerat în a doua jumătate a anului 2025.

Potrivit mesajului Guvernului:

• în a doua parte a lui 2025, creșterea economică ar fi fost mai puternică;
• ritmul de creștere al PIB ar fi ajuns la 0,8%;
• trimestrul al treilea din 2025 este descris drept având „o dinamică solidă, bazată pe valoare adăugată reală în economie”.

Aceste formulări sunt folosite de Cabinetul condus de Ilie Bolojan pentru a sugera o redresare a activității economice după o perioadă mai slabă.

Val de critici și ironii în comentarii

La scurt timp după publicare, secțiunea de comentarii de sub postare a fost dominată de reacții negative. Majoritatea urmăritorilor au contestat optimismul mesajului și au pus sub semnul întrebării datele economice prezentate.

Un utilizator a remarcat contrastul dintre comunicarea oficială și datele recente privind economia:

„Zilele trecute a intrat România în recesiune și brusc astăzi economia e în creștere!”

Alți comentatori au răspuns într-un registru evident ironic, cu mesaje de tipul:

• „Deja o simțim!”
• „Genul programului: comedie”.

Numeroși utilizatori au insistat că eventualele îmbunătățiri economice nu se reflectă în viața de zi cu zi, invocând scumpirile și dificultatea de a acoperi cheltuielile curente. Unul dintre comentarii sintetizează această nemulțumire:

„Creșterea asta nu ar trebui să o vedem în salarii și în puterea de cumpărare? Banii nu ne mai ajung de la un salariu la altul”.

Acuzații de manipulare și nemulțumiri față de taxe

Pe lângă ironiile legate de „revenirea economiei”, au apărut și reacții mult mai dure.

Unele persoane au acuzat Guvernul că ar manipula datele economice. Alții au legat cifrele prezentate în postare de deciziile fiscale din ultimele luni.

Mai mulți comentatori au asociat așa-numita creștere economică cu:

• majorările de taxe și impozite introduse recent;
• creșterea încasărilor bugetare, și nu a activității economice reale.

În aceste mesaje se sugerează că evoluțiile pozitive din statistici ar proveni în principal din presiunea fiscală mai mare, nu dintr-un avans concret al economiei.

Momentul postării: după confirmarea recesiunii tehnice

Nemulțumirea utilizatorilor a fost amplificată de contextul în care a apărut mesajul Guvernului.

Postarea a fost publicată la aproximativ o săptămână după confirmarea oficială că România a intrat în recesiune tehnică, situație care, în termeni economici, înseamnă două trimestre consecutive de scădere a PIB.

Pentru o parte semnificativă a opiniei publice, această apropiere în timp a generat percepția unei contradicții:

• pe de o parte, datele privind recesiunea tehnică;
• pe de altă parte, discursul optimist despre „traiectorie ascendentă” și „dinamică solidă”.

Mai mulți utilizatori au remarcat explicit această discrepanță și au pus întrebări despre cum poate fi anunțată o revenire economică imediat după ce scăderea PIB a fost confirmată.

Context fiscal: taxe mai mari, presiune pe bugetele familiilor

În același interval de timp, autoritățile au introdus sau majorat mai multe taxe și contribuții.
Guvernul a justificat aceste măsuri prin nevoia de:

• consolidare fiscală;
• reducere a deficitului bugetar.

Pentru mulți contribuabili, însă, aceste modificări s-au tradus prin costuri mai ridicate și un plus de presiune asupra bugetului gospodăriei, ceea ce explică, în parte, tonul foarte critic din comentariile la adresa postării oficiale.

Ce înseamnă pentru cititorii din Deva

Pentru locuitorii din Deva și din județul Hunedoara, discuția despre „revenirea economiei” se intersectează direct cu:

• evoluția prețurilor la utilități și alimente;
• puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor;
• impactul noilor taxe asupra firmelor locale și a locurilor de muncă.

Chiar dacă mesajul Guvernului vorbește despre procente și grafice la nivel național, reacțiile de pe Facebook arată că mulți români evaluează starea economiei prin prisma vieții de zi cu zi: cât de ușor sau greu își acoperă cheltuielile lunare și cât de mult simt ei înșiși o eventuală „traiectorie ascendentă”.