Pentru publicul din Deva și din județul Hunedoara, această zi oferă un reper pentru înțelegerea tradițiilor care nu se regăsesc doar în monumente sau obiecte. Patrimoniul imaterial cuprinde tradiții orale, arte ale spectacolului, practici sociale, ritualuri, sărbători, cunoștințe despre natură și tehnici meșteșugărești tradiționale.

Tradiții românești recunoscute internațional

Printre elementele asociate României se află Călușul, înscris împreună cu Republica Moldova, și doina, gen liric vocal tradițional prin care sunt exprimate sentimente precum dorul și tristețea. Tot într-o înscriere comună cu Republica Moldova apar tehnicile tradiționale de realizare a scoarței, precum și cămașa cu altiță, prezentată ca parte a unei identități culturale comune.

Lista include și ceramica de Horezu, meșteșug din județul Vâlcea. Procesul tradițional presupune pregătirea lutului, modelarea vaselor, arderea și decorarea acestora. Colindatul de ceată bărbătească este o practică socială organizată înaintea Crăciunului, cu o importantă dimensiune comunitară.

În mai multe regiuni ale Transilvaniei este practicat jocul fecioresc, legat de întâlnirile comunitare. Transhumanța este recunoscută ca practică sezonieră a vieții pastorale, iar tradițiile creșterii cailor lipițani fac parte dintr-o înscriere multinațională care reunește mai multe țări europene.

De la Mărțișor la cobză

Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie includ Mărțișorul, simbol al primăverii, înscris printr-un dosar UNESCO multinațional. Cobza, instrument utilizat în muzica tradițională românească, se află de asemenea pe lista UNESCO. Cultura fânului a fost inclusă în inventarul național în 2021.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Patrimoniul cultural imaterial păstrează cunoștințe, practici și expresii transmise în comunități, iar România are 11 elemente înscrise în lista reprezentativă UNESCO.